Sunt acele mici sfaturi sau avertismente pe care le întâlniți peste tot și sunteți atât de familiarizați cu ele încât nici nu le mai citiți sau ascultați conținutul, trecând peste filtrul gândirii în zona adaptabilității receptive.
Dar sunt anumite boli care necesită diete specifice. În astfel de boli o dietă adecvată poate face minuni.
1.Dieta bogată în fibre
Fibrele vegetale sunt reprezentate de celuloză, semiceluloză, pectine și altele, structuri polimerice naturale glucidice. În traducere sunt lanțuri de zaharuri. Ele nu pot fi absorbite de intestin deoarece nu avem enzimele care să desfacă astfel de structuri complexe.
Vitele care reușesc să absoarbă fibrele vegetale au o altă înzestrare enzimatică digestivă și ele își impus un proces de ruminație (rumegare), atât diurnă, cât și nocturnă. Ați văzut o văcuța care după ce a păscut, o bună bucată din zi, se întinde apoi pe iarbă sau pe fânul din grajd și începe să întoarcă în gură iarba care îi pătrunsese în stomac și s-o remestece și s-o dizolve mai eficient în salivă și apoi înghițind-o din nou sub forma unei paste aproape lichide s-o poată în sfârșit absorbi. Noi nu avem această capacitate, avem un randament slab în absorbția produselor vegetale și ne punem întrebarea de ce mai sunt ele recomandate în dietă.
Tocmai pentru faptul că nu se absorb, fibrele vegetale realizează un volum intestinal mare și prin mecanisme osmotice atrag în tractul digestiv volume substanțiale de apă.
Pacienții care consumă 3 mese pe zi de vegetale (legume, fructe), precum și cereale nerafinate (cortexul, tărâța lor) vor avea volume mari de scaun zilnic. Curățirea intestinului lor se va face foarte eficient, aceste fibre neabsorbabile având capacitatea să fixeze pe suprafața lor toxine diverse inclusiv cele care induc cancerul. Nu e mai puțin adevărat că unele din ele vor lega și fierul, predispunând la anemie feliprivă sau unele medicamente scăzându-le concentrația sangvină și eficiența lor terapeutică.
De aceea vă recomand să folosiți cu încredere fibrele vegetale și cerealele integrale dar să apelați la un dietetician, medic nutriționist, medic specialist în boli metabolice, medic gastro-enterolog, medic internist, medic de familie, pentru optimizarea dozelor și armonizarea lor cu medicația.
Dieta bogată în fibre e bine venită și în diabetul zaharat deoarece, deși pacientul consumă mari cantități de legume și fructe bogate în glucide, acestea nu se absorb. Altfel spus pacientul își satisface nevoia de dulce dar nu o îndeplinește la nivel intern. Fibrele permite eliberarea numai a unor mici cantități din glucidele pe care le conțin și acest proces este secvențial, treptat. Dispare astfel riscul de val hiper glicemic postprandial întâlnit după consumul de zaharuri hiper concentrate (produse de cofetărie).
Pacientul cu boli cardio-vasculare (infarct miocardic, angină pectorală, hiper-tensiune arterială) și cel cu boli vasculare (accident vascular) trebuie să accepte dieta bogată în fibre deoarece acestea îi fixează și elimină din scaun colesterolul rău (LDL - cu densitate mică) și trigliceridele, prevenind astfel progresia plăcii de aterom (de grăsime).
Dieta bogată în fibre (high fiber diet) este utilă în majoritatea bolilor intestinale (constipație, diverticuloză, inflamații intestinale în afara episoadelor acute), deoarece deși mărește volumul de scaun, scade presiunea pe intestine prin eliminarea rapidă a conținutului lor.
2.Dieta săracă în fibre
Are indicații limitate la stricturile tractului digestiv (îngustări ale lumenului)
-congenitale (de la naștere)
-dobândite (polipi, tumori, status post chirurgical, cicatrici, aderențe, fibroze)
O astfel de dietă cu puține legume și fructe crude și puține cereale integrale previne obstrucția în amonte de stenoză. E ca o apă care dacă e curată, fără impurități nu se depune în gura sub formă de pâlnie a unui râu.
Astfel de diete ,,soft,, cu lichide și alimente pasate sunt utile în cancerele, traumatismele și stările post chirurgicale ale cavității bucale, faringelui și esofagului.
3.Dieta fără lactoză
Utilă în intoleranța la lactoză, în care dacă pacientul consumă produse lactate face diaree, are greață și vărsături, crampe abdominale, meteorism abdominal (balonare), eructații (gaze pe cale bucală) și flatulență (gaze pe cale anală).
Pe lângă interzicerea de a consuma lapte și produse derivate, pacientul trebuie să evite pâinea dulce făcută din lapte, cozonacul, pasca, chekul, bomboanele și alte produse de cofetărie pe bază de lapte, smântână, frișcă, brânză, produse mixate lichide cu preparare pe loc (care conțin smântână, frișcă: de tipul ciocolată fierbinte, cappucino, caffe au lait și amestecul acestora cu alte produse lichide).
Multe dresinguri de salate și sosuri comerciale sau de restaurant conțin lapte, smântână și alte produse lactate.
4.Dieta la pacienții cu extirpări de stomac
Gastrectomizații trebuie să consume mese mici și frecvente și să evite lichidele în timpul lor.
Dieta lor trebuie să fie bogată în proteine și lipide pentru a vindeca rana produsă prin îndepărtarea stomacului, dar să conțină puține glucide simple (de tip glucoză) prezente în sucurile dulci, prăjituri și alte produse de cofetărie care prin absorbția lor rapidă intestinală, fără să mai întârzie într-un stomac care nu mai există, produc hiper glicemia post prandială (creșterea rapidă a zahărului în sânge după mese). Aceasta duce la epuizarea rezervelor de insulină ale pancreasului și la un diabet zaharat.
Până la instalarea diabetului răspunsul prompt al pancreasului prin secreția de insulină determină hipoglicemii care dau o stare de foame la puțin timp după mese.
Sindromul de dumping, revărsarea rapidă în intestin a conținutului alimentar pe care stomacul nu-l mai poate reține va duce la un mediu intestinal hiper osmolar, cu atragerea apelor din vase în intestin și instalării hipotensiunii, palpitațiilor, leșinului.
5.Dieta hipolipidică
Presupune consumul unor cantități reduse de grăsimi pentru a preveni steatorea (diareea grasă) la pacienții cu insuficiență hepato-biliară și pancreatică. În aceste cazuri deficitul de lipază pancreatică și de detergent biliar duce la nedigerarea și neabsorbirea grăsimilor în intestin. Ele se vor elimina nemodificate în scaun dând o diaree grasă, care plutește în apa de toaletă, dând niste cercuri mari de grăsime, ca uleiul scurs pe suprafața unor ape neecologizate.
Astfel de pacienți trebuie să primească vitamine liposolubile în cantități mari (vitaminele A, D, E, K) deoarece trebuie să suplinească prin concentrația lor crescută slaba capacitatea a intestinului de a le absorbi în condițiile unui mediu gras redus.
Trigliceridele cu lanț mediu, care conțin acizi grași cu catene de 6-12 atomi de carbon atașate alcoolului gras denumit glicerină sau glicerol, pot fi consumate în dietele hipolipidice deoarece ele nu necesită pentru absorbția lor suc bilio-pancreatic deoarece sunt hidrosolubile (dizolvabile în apă).
Deci iată, s-au inventat și grăsimile care se dizolvă în apă. Ce bucurie pentru gospodinele care nu știu cu ce să mai scoată petele de grăsime. Ca să fiu cinstit până la capăt trebuie să vă spun că aceste trigliceride cu lanț mediu (MCT - Medium Chain Tryglicerides - cum le veți găsi în literatura saxonă) nu sunt palatabile (nu au gust bun).
O dietă se definește prin calitățile ei sanogene și mai puțin prin cele organoleptice. Altfel spus, în medicină, rezultatul terapeutic e cel care contează, gustul fiind pe un plan inferior. Chiar și pentru produsele culinare.
Vă urez poftă bună și în cazul dietelor care nu declanșează o asemenea poftă.
Dr. Cosmin Ștefan Georgescu
07.08.2014
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu