Aforisme Made in Giurgiu (partea a III-a)

·       Sărăcia   sare  din  cârca  omului  care  se  duce  să  muncească.

·       Nu am ureche muzicală. Aplaud şi după Beethoven şi după Brahms.

·       Dacă  nu  ar  cânta  în  ceasul  morţii,  lebăda  nu  ar  fi  decât  o  gâscă  mai   frumoasă.

·       Partea care nu se repetă din Bach e monotonă.

·       Luna    luminează  toată  noaptea,  dar  licuricii  o  ignoră.

·       Dacă  nu  eşti  îngropat  la  Belu,  ai  trăit  degeaba.

·       Şi  Viaţa  şi  Moartea  sunt  contagioase. Dar  Moartea  se  ia  şi  fără  atingere.

·       Dacă  nu  ar  orăcăi  broaştele,       s-ar  auzi  peştii  tăcând.

·       Artiştii  au  creat   Renaşterea.  Creştinii — Învierea.

·       Când am văzut că, la cât alerg, nu ajung nicăieri, m-am apucat de maraton.

·       Când vorbeşte o femeie frumoasă, îţi vine să o săruţi. Dacă e şi înţeleaptă, îţi vine să o asculţi.

·       Ridurile frunţii mele s-au format prin încreţire, ca marile şiruri muntoase.

·       Când  am  editat  prima  mea  carte, Premiul  Nobel  pentru  Literatură  nu  s-a  mai   acordat.

·       România  are  atâta  destin  cât  să  facă  două  istorii,  nu  una.

·       Cine  îşi  iubeşte  ţara  nu  o  poate  iubi  din  afară.

·       Grâul  creşte  cum  cade  ploaia:  vertical.

·       Lumea  din  interiorul  nostru  e  mai  mare  decât  Lumea  din  afară.  Paradoxal,  însă, sufletul  are  loc  în  trup.

·       Lumea  văzută  de  orbi  întrece  vederea  prin  pupile.

·       Oricât şi-ar iubi stăpânul, câinele se gudură şi pe lângă măcelar.

·       Omul   se   naşte   prin  durerile  facerii,  prin  urmare  el    are  durerea   ca  primă cunoaştere  a  Lumii. Orice suferinţă viitoare îi va spori cunoaşterea.

·       Iisus  îşi  află  Tatăl  când  e  pe  Cruce.

·       Fiindcă  în  viaţă ne îndepărtăm de Dumnezeu prin  fel  de  fel   de  griji, ne  apropriem  de  El  prin  Moarte.

·       Tot  Pământul  e  înconjurat  de  atmosferă — un fel de  Pământ de  aer.

·       Dacă Dumnezeu e peste tot în lume, diavolul nu mai are loc.

·       Mă  rog   Lui  Dumnezeu,   ca  să  nu ajung  să  mă  rog  vreunui  om.

·       Sunt aşteptat, ca un mărfar într-un triaj.

·       În  informatică,  ceea  ce  în  engleză   se  numeşte  worm (vierme),  românii  au  tradus  mult  mai    exact  prin  “ virus”.

·       Deşi mult mai urâţi, viermii sunt mai puţin periculoşi decât viruşii.

·       Să  mori  presupune  doar   să  te  naşti,  nu  şi  să  trăieşti.

·       Oamenii  mari  nu  sunt  decât nişte copii  care  în  loc  de  Grădiniţe  frecventează  Academii.

·       Omul  e  un    simbol  pe  care  semenii  îl  iau  la  propriu  şi  doar  Dumnezeu — la  figurat.

·       Oamenii  mor  ca  să  poată  fi  apreciaţi.

·       Viaţa  e un  priveghi   prelungit.

·       Explicaţiile complică vina.

·       Moartea   are  toate  ingredientele  vieţii: onoruri,  certuri,  răzbunări.

·       Moartea are de partea ei eternitatea: spre deosebire de viaţă, e plină de timp.

·       Moartea  e  un  dar  pe  care  îl  primeşti  de  la  Naştere.  Cât poţi, evită  să  îl  desfaci!

·       E o formă de bun simţ ca, atunci când te cerţi, să o faci în şoaptă.

·       Bucuria e fericirea profană.

·       La  botez  se  aruncă  apă  sfântă  pe   tine,   la  moarte   lacrimi  sfinte.

·       Martirajul e continuarea vieţii.

·       Soldaţii  pleacă  la  război  nu  cu  gândul  la   victorie,  ci   cu  speranţa   că  se  vor  întoarce  vii.

·       Pentru  biologi,  fluturele  nu  e  decât  o  omidă  cu  aripi.

·       Suntem  ca  un  izvor  care  nu  curge  decât  la  vale: ne  sporim  apele  îndreptându-ne  spre  vărsare.

·       Când  moare  un  dictator,  oamenii  fac   pomeni  pentru  morţii  lor.

·       Viaţa  e  o  stare  de  ebrietate. Moartea  e   mahmureala de  după,  care  va  fi  cu  atât  mai  dulce   cu  cât  vinul a  fost  mai  bun.

·       Viaţa  e  o  paranteză.  Ce  urmează  după  ea  e  important!

·       Moare doar partea  din  trup  care  nu  a  fost  sfinţită  la  Botez — adică  tot  ce  depăşeşte  greutatea  unui  prunc.

·       Oamenii  spera  ca  pe  Lumea  Cealaltă  să  găsească  două  pancarde: “Raiul“  şi  “Iadul”.  Se  înşeală. E  una   singură: “Nu  săriţi  gardul!”

·       Serviţi-vă  cu  cele    mai  alese  bucate    de  la  Masa  Vieţii! Veţi  avea  de  parcurs  un  lung  drum  după  acest  ospăţ.

·       Toate   vin  la  timp. Numai  că  noi  suntem  prea  grăbiţi,  ca   nişte  ceasuri  care  au  doar  secundar.

·       Un  om  plin  de  ambiţii  e  ca  un  pom  ce  pare  înflorit,  dar  el  e   înăbuşit  de  voalul  alb  ţesut  de  omizi.

·       La  apelul  Morţii,  cei  chemaţi  nu  mai  apucă  să  spună: " Prezent!"

·       Nimeni  nu  are  încredere  în  Viaţa  de  Apoi. Dovada  că  toată  lumea   trăieşte  din  plin  aici.

·       Oamenii  ar  da  orice    ca  să  trăiască,  dar  preferă  să  o  facă pe   gratis  rugându-se.

·       Păcatele  ne  fac   viaţa  frumoasă , dar  şi  scurtă.

·       De Dumnezeu mi-e teamă, de diavol — groază.

·       Moliere  a  murit  pe  scenă. Câţi   actori   i-au  mai  jucat  rolul?

·       Scârţâie  doar   patul   cuplurilor  tinere.

·       Câţi oameni în cimitir — şi totuşi ne simţim singuri…

·       Oricât te-ar iubi Dumnezeu, cheile sunt la Sfântul Petru.

·       Prietenii  te  însoţesc   la  înmormântare.  Duşmanii   sunt  deja  la    mormânt.

·       Vestea bună nu are nevoie de megafon.

·       Toţi  murim . Câţiva  trăim.

·       În timpul liber fac jogging. La serviciu alerg.

·       Noi  ne  batem  joc  de  Viaţă. Moartea  îşi  bate  joc  de  noi.

·       Sunt cel mai credibil narator al vieţii mele.

·       Cât  de  puţin  credem   în  Viaţa  de Apoi!  Nimeni  nu  îşi  ia  lucruri  de  schimb.

·       Dacă  proştii  şi-ar  recunoaşte   prostia,  deştepţii  tot  nu  le-ar  ceda  locul.

·       Moartea  e  pisica. Omul  e  şoricelul. Se  joacă  cu  el  cu  atât  mai  mult  cu  cât l-a  prins  mai  greu.

·       Ce ai învăţat în viaţă, aplici în Viaţa de Apoi.

·       Dacă omul  îşi  face    de  lucru, moartea  îl  mai  lasă.

·       Cât  durează moartea?  Depinde  de ce religie ai.

·       Viaţa  nu  ştie  ce  să  facă  mai  întâi. Moartea  are  răbdare.

·       Moartea   nu  înţelege de  ce   muribunzii  cheamă  doctorii,  când  ea  e  întotdeaua  disponibilă.

·       Cine   a  investit  într-un  cavou  e  păcat   să  nu-l   folosească.

·       Dacă  ar  fi  să   ne  alegem  moartea,   ne-am  alege  una  uitucă.

·       Moartea mea a crescut odată cu mine.

·       Moartea  îşi  face  planul  în  fiecare  zi,    dar  războaiele  o  obosesc.

·       Moartea  nu  poartă  tocuri:  spune  că   nu  ar  putea  merge  atâta.   Şi  apoi,  ar face  şi  zgomot…

·       În vacanţă, Moartea se ocupă de vilegiaturişti.

·       Moartea e pe Pământ, Viaţa e în Lumea de Dincolo.

·       Moartea   are   o  singură  pretenţie:  să  nu  i  se  reproşeze  că  ea  îi  omoară   pe  beţivi  şi  pe  fumători.

·       Moartea  ştie  că,  pentru  câţiva  sinucigaşi   care  o  iubesc,   nu  îi  ridică  nimeni  temple. 

·       Viaţa    e  Moartea  travestită,  dar   ne  dăm  seama  de  asta  abia  în  ultima  clipă,  când  îşi  scoate  masca.

·       Viaţa  e   o  Cină.  Dar  fără  Iisus  mănânci  într-o  cantină.

·       Toţi  avem   domiciliul  forţat.  Nu  îl   putem  schimba  când  dorim.

·       Lebăda  care  cânta   are  ea  un  motiv.

·       Viaţa  şi  Moartea  îşi  revendică,  clipă  de  clipă,  acelaşi  om.

·       Cât  suntem  vii,  suntem  condamnaţi  să  trăim.

·       Tăcerea  e cel  mai    profund   răspuns: le  cuprinde   pe  toate.

·       Omul  nu     trăieşte  cât  vrea,   ci  cum  vrea.

·       Dacă  Soarele  nu  ar  avea  curajul  să  apară în  plină  ploaie, nu  ar  produce  curcubeul.

·       Viaţa  mea  nu  a început  în  ziua    naşterii  mele,   ci  într-o pasională  noapte  de  dragoste,  cu  nouă  luni  mai  devreme.

·       Ia-ţi  liber  doar  în  week-end,  fiindcă  altfel    şeful  va  sesiza!

·       E  greu  să  mori  ca  un  leu,  după   o  viaţă  de  câine.

·       Viaţa  e   tot  ce   ţi  se   poate  întâmpla  pe  pământ,  cu  condiţia  să  nu  fii un  pilot  de  aviaţie.

·       Viaţa nu are dreptul să-ţi ceară nimic, tu — însă — poţi să-i ceri totul!

·       Omul  are  tot  ce  vrea  de  la   viaţă,  dar  nu  îşi  dă  seama  de asta,  decât  atunci  când  moare.

·       Iubirea  de  Dumnezeu  e  iubirea   de  aproape. De  aceea  puţini  ajung  la  ea.

·       Moartea face viaţa irepetabilă.

·       Dacă  nu  ai  cui  zâmbi,    zâmbeşte-ţi  în  oglindă!

·       Poţi urca în Cer şi fără scară, dar ca să cobori îţi trebuie una!

·       Cel  mai  inspirat  sunt   când  dorm:  am  nişte  vise  fantastice.

·       Omul  s-a  crezut liber,  când   lanţul  i-a  devenit    suficient  de  lung.

·       Dumnezeu are un answer-phone pentru câte rugăciuni are de ascultat.

·       Strigoii nu au de-a face cu sufletele de după moarte, ci cu trupurile.

·       Periodic, oamenii se revoltă împotriva acelora pe care tot ei     i-au ales.

·       Viaţa   e  o  saltea  pneumatică  pe  care  noi,    aricii,  ne  încumentăm  să  sărim.

·       Fanteziştii  sunt  savanţi  sau  artişti. Diferenţa  e  că  artiştii  nu  au  găsit,  încă,  o  latură  practică  a  fanteziei  lor.

·       Vestea rea e mereu alta.

·       David  ne  învaţă  că,  în  faţa  creaturilor  monstruoase,  putem  folosi    şi  piatra.

·       Folosind Calul Troian, Ulise nu a învins, ci a pus capăt unui asediu de zece ani.

·       Fericirea  te  prinde   ca  într-o  menghină: nu  te  mai  poţi  mişca.

·       Cea mai scumpă carte ar fi o carte cu numerele de telefon ale mobilelor.

·       Nu  am  scris  niciodată  pentru oamenii  bogaţi. Altfel,   cărţile  mele  ar  fi  fost  mult  mai  scumpe.

·       La  Finalul   Facerii, Dumnezeu  nu  a  mai  avut  destul  material şi  a  apelat  la  substanţa  bărbatului pentru a  face  femeia. Avantajul   e  că  cele  două  fiinţe  seamănă  atât de bine, încât uneori ajung  să  se înţeleagă.

·       Din  roua  strânsă  în   copite,  cerboaicele  sorb  râuri  fecunde  de  rut.

·       Romantismul    volatilizează  arta  care — oricum — era diafană.

·       Suntem  munţi  scăldaţi   de  mări. Înălţimea  noastră  e  mult  mai  mare  decât  cea  vizibilă.

·       Îmi  salvez  viaţa  în   fiecare  zi.

·       Moartea  are  ceva  cu  mine: mă  ocoleşte.

·       Dumnezeu   nu  ne  dă   prea  curând  ce  dorim. Ştie  că  cerşetorii  de  la  uşa  Bisericii  pleacă  acasă,  imediat  ce  primesc  de  pomană.

·       Calul  cu  un  ghimpe  în  picior  câştigă  cursa.

·       Sunt  prizonierul  stărilor  mele  de  spirit.

·       Autorul  e  în  opera  lui  ca  viermele  în  măr: dacă  stă  mult  o  distruge.

·       Ce  cărţi  ar  ieşi,   dacă  s-ar  arhiva  ziarele!...

·       Mi-am  propus   să  îmbătrânesc  după  nouăzeci  de  ani.

·       Mefisto, dacă nu ar fi cumpărat sufletul lui Faust, ar fi fost un diavol de treabă.

·       Câte se întâmplă în lume au o explicaţie — asta le face cumplite.

·       Îmi  vând  sufletul  pe  nimic. Faust  a  stricat  piaţa.

·       Dacă  vinzi sufletul   altuia,  eşti  criminal — Iuda. Dacă  îl  vinzi  pe  al  tău,  eşti  genial — Faust.

·       Mă  întreb  de  unde  mai  găsesc  oamenii  resurse  să  moară.

·       Dumnezeu ne-a alungat din Rai ca să avem ce dobândi.

·       Drumul spre Rai nu poate ocoli Golgota.

·       Toată  ziua  mă  ocup  de  mine. Cum  să  nu  mă  plafonez?

·       Sunt sclavul libertăţii mele temătoare.

·       Nu ştiu să scriu proză: fiecare al şaselea cuvânt rimează.

·       Preludiul  începe  de  când  îţi  pui  părul  pe  bigudiuri  şi  mă  aştepţi.

·       Omul   e  ceea  ce  lumea  îi  permite  să  fie.

·       Amantele substituie poligamia.

·       Credincioşii spun adevărul, filozofii îl explică, oamenii de ştiinţă îl fac să dea electricitate.

·       Lâna  superioră  fără  fibre sintetice,  e  mâncată  de  molii.

·       Unghiile  ne  supravieţuiesc. Continuă  să  crească. Ca  minciunile  care  nu  dispar  după  rostirea  adevărului.

·       Văd  lumea  mai  bine    cu  buricele  degetelor  decât  cu    fantele  ochilor.

·       Seherezada e singura femeie care şi-a salvat viaţa povestind şi nu făcând dragoste.

·       Cerşetorul care zornăie monede ieftine, fiindcă nu are bani de vioară, e crezut bogat şi nimeni nu îi dă un şfanţ.

·       Sunt    atât  de  complicat  încât  mă  întreb  dacă   nu sunt  culmea  ideii  de  om.

·       Sunt  mort  de  ani   de zile. Avantajul  e  că  mi-am   mâncat   toate   Parastasele.

·       Sunt un contorsionist: am sufletul în opt. Acum mă chinui să-l desfac.

·       Specia   umană     e    ca  într-un   meci  de  fotbal: a  dat  gol  şi  acum  păstrează  scorul. Nu  mai  riscă. Nu  mai  evoluează. Se  conservă. Să nu  cumva  să  piardă  tot!

·       Privesc  cerul   cu  o  lunetă. La  capătul  celălalt e  lipit  ochiul  Lui  Dumnezeu care  mă  vede mic, mic, mic.

·       Mergem pe apă nu ca Iisus, ci ca puricii de baltă.

·       Sunt  un  pedant. Nu  în  gândire. Mă  refer  la  faptul  că  îmi  ia  o  oră  să  mă  îmbrac.

·       Aşa cum unii îşi înrămează diplomele, eu îmi înrămez fotografiile din copilărie.

·       Sunt  marţea  neagră  a  vieţii  mele.

·       Drama  mea  e  că   nu  trăiesc  în  lumea  pe  care  mi-o  închipui.

·       Am o problemă cu ochii: văd dincolo de linia orizontului.

·       Dacă aş fi fost contemporan cu Shakespeare, nu i-aş fi ratat nici o premieră. Cât snobism!...

·       Toate  femeile  pe  care  le-am   dezbrăcat  m-au  duşmănit.

·       Bărbatul  e  înnebunit  să  facă  dragoste,  iar  femeia  să  îi  dea  ocazia.

·       Cronos e înnebunit după “Anotimpurile” lui Vivaldi.

·       Mie îmi e groază nu de Sfârşitul Lumii, ci de sfârşitul vieţii mele.

·       Am avut nişte profesori exemplari: fiecare mi-a spus că nu am talent la materia lui.

·       Viaţa nu are urmări. Moartea e doar o continuare.

·       Soţia   care  te   întreabă  de  unde  e  firul  blond  de  pe  umărul  cămăşii  tale     se  dă  singură  de  gol.

·       Amorezii sunt pasionaţi de numerologie.

·       Două  lucruri  se  termină  prea  devreme: o  partidă  de  sex  şi  nenorocita  asta  de   viaţă.

·       Sfinţii  sunt  superiori îngerilor, fiindcă  ei  nu  au  nevoie  de  aripi  pentru  a  se  înălţa.

·       Am  ajuns  pe  Lună  cu  Neil Armstrong. Dar  eu  am  rămas    acolo.

·       Am  un  pridvor  cu  mii  de   flori  multicolore    şi  cu  nici  o  femeie.

·       Locuiesc   în  mine. Dacă   nu   mă  mut  într-un  an,   renovez.

·       Mă simt singur. În sfârşit, singur!

·       Meduzele, la apă mică, sperie ca şi balenele în larg.

·       Sunt primul înger cu sex.

·       Dacă  Şarpele  ar  ajunge   pe  Lună, s-ar   târî  şi  acolo.

·       Băuturile  de   leac,  în  doze  mari,  te omoară.

·       Suntem    aşteptaţi  la  fiecare  colţ    de  stradă    de  câte  o  iubire  interzisă. Totul   e   să   nu  întoarcem   capul.

·       Dacă  oamenii   ar  fi    cu  adevărat  miloşi  nu  ar  mai  exista  Tribunale şi  Bănci.

·       Mă  îndoiesc de  mine,    ca  de  cel  mai  mare  mincinos.

·       Sunt  un  cal  nepotcovit  care  prin   alergare a  devenit  necopitat.

·       Îmi    fac  de  lucru  prin  viaţă,  ca  pe    un    peron   de  gară   de  provincie,  în   care  nu  ştie  nimeni  de  ce  trenul  întârzie.

·       Dacă   ajungem    să   ne  înţelegem,   suntem    geniali.

·       Când  curcanul   e  înfoiat,  nu  mai  vede   boabele  pe   care  i  le    arunci  să  le  mănânce.

·       Suntem   minunaţi,  ori  de  câte  ori   reuşim   să  fim  noi  înşine.

·       Când  femeile  întorc  surprinse    capul  după   tine,  înseamnă  că  ai  înbătrânit.

·       E  bine   să  te  însori   de  tânăr,  dar   e  rău  să  o  faci  definitiv.

·       Îmi  parcurg  viaţa  ca   un  tramvai  ruta: la  infinit  în  ambele   sensuri.

·       Nu   sunt  un  om. Sunt  căutarea  lui.

·       Sunt  motivat  numai   de  ceea  ce  nu  am  făcut. Mă  hrănesc  cu  vid.

·       Robotul  nu  e  mai  mult  decât  un  om,  dar  împreună  fac  mai  mult   decât    doi  oameni.

·       Muzica  nu  are  duşmani. Sunt  destui instrumentişti.

·       Şi  îngerii  au  riduri. Dar  numai   unde  îşi  pliază  aripile.

·       Am   avut  un  vis  ciudat: se  făcea  că  dorm.

·       Fac  cunoştinţă   cu  gândurile  mele  şi    insist  să  îmi  spună  pe  numele  mic.

·       Avem   în  comun  tot  ce  ne  desparte.

·       Iubirea -  singura  formă  de  libertate  pe  care  o  pretinde  sufletul.

·       Premiul  Nobel  pentru  Pace se acordă şi în  timpul  razboiului.

·       Mama — prima  femeie  care  ne-a   apărut  pe  lume    şi  ultima  pe  care  ochii  noştri  o  vor  îmbrăţişa.

·       Paradoxal, mama, care ne expulzează în durerile facerii vrând să scape de noi, ne strânge cu căldură la piept imediat după aceea.

·       Masochistul se bucură că suferă el. Creştinul se bucură că suferind el, nu mai suferă alţii.

·       Trecutul  e  un  timp  atât  de   schimbător  prin   jocurile  memoriei,  încât   e  mai    fascinant   şi  mai  bogat  decât  viitorul,  care  e  unul  singur.

·       Pe tabla de şah pionul şi regele pot face aceleaşi mutări.

·       Munca  te  învaţă  trei  lucruri  rele:

Să  fii  fericit  că  au  mai  trecut  opt  ore  din  viaţa  ta,  să  te  simţi  bine  deşi  eşti  sudorat,   să  sărbătoreşti,  prin  ea,  o  zi  de  odihnă.

·       Sunt  propriul  meu  sclav:  mă  muncesc  toata  ziua.

·       Vreau  să  respir  oxigen.  Dioxidul  de  carbon  nu  mă  interesează.

·       Nebunul  care    nu  a  Învăţat  să  mintă  e  sortit  eşecului.

·       Am gânduri mari cu alţii, niciodată cu mine.

·       Când  termin  cu  principiile,  încep  cu  ideile.

·       Mă  doare  capul  de  tot  ce  mi  se  întâmplă. Reumatismul  meu  e  la  osul  frunţii.

·       Când  apare  soarele  ce  usucă  lacurile   trotuarelor, sunt  fericit  ca   o  prostituată.

·       Cu  cât  răposatul  a  fost  mai  bogat,  cu  atât  lumea  la priveghi e  mai  serioasă.

·        “Şi  da  şi  nu” - răspunsul  cu  care  nu  poţi  fi  contrazis.

·       Călugării  sunt   sfinţi  îndoliaţi   , Îngeri  în  Berna.

·       Dorinţa  mea  de  plecare  e  parte  a  mişcării  browniene.

·       Nu  mai  vreau  nimic  de  la   Dumnezeu.  Abia    de  acum   mă  pot  apropia  de  el.

·       S-au învăţat şi credincioşii : nu îi cer lui Dumnezeu de mâncare în post.

·       Problema românilor e că mereu ordinele li s-au dat în altă limbă.

·       Cel mai periculos diavol e acela care s-a pus pe lucru.

·       Doamne Dumnezeule, unii oameni se comportă de parcă Ţi-ar şti numărul de telefon.

·       Pe  oamenii  nesinceri  trebuie  să  îi  întrebi  pe  ocolite.

·       Oedip  ştia  că  în  întrebarea  Sfinxului  se  găsea  şi  răspunsul.

·       Majoritatea  oamenilor  ne  răspund  la  întrebări  pe  care  nu  suntem  tentaţi   să  le  punem.

·       Răspunsul  e  paratrăsnetul   întrebării.

·       Monoclu -  ochelar  pentru  ciclopul  erudit.

·       Ciclopul  care  le  vedea  pe  toate  deodată  a picat  testul  de  vedere,  când  i  s-a  cerut  să  acopere  un  ochi. 

·       Cârtița  nu  are  ochi,  dar  ştie  când  dă  cu  botul  de  lumină.

·       Majoritatea  oamenilor    ar  trebui  trecuti  la  litera ”a “  in  cartea  de  telefon — la  anonimi —.

·       Nu  disper  că  sunt  un  anonim  atâta  vreme  cât  cel   mai  mare    anonim   e   Dumnezeu.

·       Mă  mai  iau  la  intrecere  cu    câte  un  visâtor  dar  mă  dezavantajează coşmarurile.

·       Pe  cruci  se  pun  fotografii  din tinereţe  ca  să    se  arate  clar    de  când  s-a    întrerupt  viaţa.

·       Ce  vreau  eu  de  la  Dumnezeu  vrea  şi  Dumnezeu  de  la  mine.  cum  să  ne  întelegem?

·       Îmi  port  sufletul  în  buzunarul  de  la  piept.

·       Boxerul   care    il  face    knock –out  pe  un  altul   e   o  femeie  în  travesti.

·       Dacă  eşti    fericit   eşti  vulnerabil  fiindcă   nu  îţi    pasă  că  altcineva  poate  să  îţi   ia  fericirea.

·       Fericirea  e  o  stare  de  transă:  eşti  pe  jumătate  mort.

·       Dumnezeu  ne  poate  da  orice.  Totul  e  să  nu  îi  cerem.

·       Dacă  ne  temem  de  diavol,  Îl   jignim  pe  Dumnezeu.

·       În  orice  parte  am  fugi,  Dumnezeu  e  langă  noi.

·       Fără   Dumnezeu  ne  pierdem   şi  statutul   de  oameni.

·       Când  am  ajuns  într-un   "trecut   simplu"    ea  deja  plecase într-un "mai  mult    ca  perfect".

·       O  viaţă  care  se   măsoară  în  ani   îşi  compromite   trăirea.

·       Viaţa  e  mai  mult  decât  ceea ce  ai  trăit.

·       Iepurele  care    şi-a   prins lăbuţa  în  capcană  devine  avocat.

·       majoritatea  oamenilor  înnebunesc       fară  acordul  psihiatrilor.

·       Şoferul  prudent  lasă  maşina  acasă.

·       Caligula  nu  a   făcut  decât   să  vorbească  în  latină  prin  olimp.

·       Mă  împac  cu  diavolul  că  să  nu  mai  fie  Dumnezeu  supărat  pe  mine.

·       La  ora   de  religie,  copii  învaţă — în  primul  rând — să  nu  mai  copieze.

·       Pe  corigenţii  la  religie  îi  trece  Dumnezeu.

·       Vorba  săracului :’’Mi-am  luat  pelerină  de  ploaie  şi  ea  mă  apără  şi  de  soare’’

·       Iuda  i-ar  fi  sărutat  şi  pe  apostoli  dar  aceştia   fugiseră.

·       La liturghie, duminica,  credincioşii  iau  lecţii  de  zbor.

·       Fluturele    are     atâta  energie  în  zbor    câte  frunze  a mâncat  omida.

·       Suntem   fericiţi. Totul  e  să  nu  intrăm  în  panică!

·       Lumea  e  un  haos,  vă  spun  eu  cel  care  stă  la  baza  lui!

·       Sunt  un  Ninja.  Nu am  sabie   dar   ţip  ca  ei.

·       În  cana    de  lut  mustul  se  simte  ca  în  bobul  de  strugure.

·       Şi  un  ştirb,  când  zâmbeşte,  e  mai  frumos.

·       Îi  rog   pe  ţărani  să  pună  grâu   pe  mormântul  meu.  Parcă  nu  merit  eu  atâta  pământ.

·       Şarpele  fără   dinţi  invidiază  labele  sopârlelor.

·       Unii  vulturi  se  înalţă   peste  creste  doar  pentru  a  zări  hoitul  asupra  căruia  să  se  năpustească.

·       Nimeni  nu  vrea  să  plece  de  pe   pământ  fără  a  se  sfătui  mai  întai   cu  un   doctor,  un  notar  şi  un   preot.

·       Vă  pot  spune  adevărul ,  dar   nu   vi-l    pot  explica.

·       Cine   întarzie  mai  mult   de  15  minute   a  luat   alt  tren.

·       Trec  la  bacşiş  şi  restul  pe  care  nu  îl  primesc.

·       Societaţile   sociologilor    nu   sunt  formate  din   oameni,  ci  din  elemente  fiinţiale.

·       Sunt  un  altruist:    divorţez  cu  gândul  la   soţia  mea.

·       Soarecele:  “  am   avut   noroc  când  o  pisica   neagră    a trecut   prin  faţa   mea  fără  să   mă  observe”.

·       Pe  doritori  îi   rugăm   să  nu  se  înghesuie!  Ceilalţi  o  pot  face.

·       Şoarecele  se  teme  mai  mult  de  pisică  decât  de  câine.

·       Ce  mă  omoră  în  destinul  meu   e  aşteptarea.

·       Vorbesc  cu  îngerii  cum  vorbesc  cu   Dumnezeu.  Nu  fac   nici  o  diferenţă  ca  să   nu  îi  supăr.

·       Un  leu  flămând   nu  mai   e    regele  junglei.

·       Sper  ca  la   Judecata  de  Apoi  să  fiu  chemat  singur.

·       Fiecare  ulucă  din  gard    e  un  par  cu  care  vecinii  s-ar  fi  bătut  dacă nu  ar fi  ridicat  gardul.

·       Ce  fericit   eşti  când  pierzi  un  portofel  gol!

·       Dacă  mori  în   Post,  scapi  familia  de  cheltuieli.

·       Raiul  e  un  fel  de  Los  Angeles: luminile  lui  se  văd  de  departe

·       La  femei,   lacrimile  au   mecanismul  menstrei:  trebuie  să  se   secrete    periodic.

·       Beţivii  care  se  aruncă  în   mare    spun  că  fac  spriţ    după    cât  vin   au   băut.

·       Mă   străduiesc  să  vă  spun   adevărul  şi  voi   vă  străduiţi  să   nu îl    întelegeti.

·       Singura   reuşită  a  istoriei   e     că  învinge  timpul.

·       Dumnezeu  a  făcut  Pământul  rotund ca  Lumea  să  fie  infinită.

·       Infinitul  e  până  la  Dumnezeu  sau   dincolo  de   El?

·       Cezar    a  fost   înjunghiat    în   Idelele  lui  Marte  prin    23  de    lovituri     de  cuţit.  Nu    l-a      durut     decât   aceea     a  lui     Brutus,  fiul  său  adoptiv.

·       Masculinitatea   femeii  e   mai  puternică       decât     feminitatea   bărbatului.

·       Dumnezeu   promite    iar    Sfinţi    ţin     promisiunea!

·       Ca  să  fii  înger,  trebuie  să  ai recunoaşterea  lui  Dumnezeu.

·       Specia   umană  e   pe   cale  de   dispariţie. Altfel   nu  ar   deplânge   atât   fiecare  plecare.

·       Măscariciul  din   mine   a  ieșit   la  pensie.  Mi-au   mai  ramas     vreo    două   tuburi  de   vopsea  nefolosite.

·       Pactul  cu  diavolul  e  mereu  unilateral.

·       Cu    cât  e   mai    înflorit   pomul    primăvara  cu  atât  e   mai  rodnic  toamna.

·       Sunt  un  pletos  care  o  curtează  pe  Dalila.

·       Dumnezeu   ne  aşteaptă.  Iisus    ne  iese  în   întampinare.

·       Gândesc. Imi   fac  de   lucru   cu   mine.

·       Hainele    de     duminică   şi   hainele  de   înmormântare    sunt   pe   umeraşe   apropiate.

·       Precizia  cu   care   trage   vânătorul   scoate  din   sărite   căprioarele.

·       Sunt   prizonierul      unor   lungi  aşteptări  din   care  nu  mai  pot  ieşi    decât    resemnându-mă.

·       Am  bătut  recordul  la  mersul  pe  sârmă. Dar  sârma  am  aşezat-o  pe  jos.

·       Sorb   din   cafeaua    amară  a    dimineţii,   până   la   prânz.

·       Sufletul — nucleul  dur  al  trupului   — e,  totuşi,  partea   lui  perisabilă.

·       Cât  de   uşor  aruncăm   placenta  după  ce  venim  pe  lume!... Această  indiferenţă   faţă  de  ceea  ce  ne-a  hrănit   şi   ne-a   apărat    ne    va  urmări  toată  viaţa.

·       Ce   nepotrivită   asociere:   Şahul   —  jocul  cel  mai   raţional  împarte   cutia    cu   jocul  de  table —     euforia  hazardului!

·       Câţi  dintre   nuntaşi   vor   veni    peste   ani   şi  la  înmormântare?

·       Laptele   femeii  l-au  jinduit    toţi  amorezii,  dar  ea  îl  oferă  numai  pruncului  său.

·       Unii   oameni   işi  trăiesc   viaţa   pe   vârfuri — ca    o   hermină   speriată   să   nu  se   murdărească. 

·       Mitologia   e    Astrologia    cu    oameni.

·       Cornul  Abundenţei   nu   mai   poate  servi    ca  instrument  muzical.

·       Sunt  poştaşul  lui  Dumnezeu  . Până  acum  nu  am   găsit  nici  un  om  acasă.

·       Sondajele      de   opinie  sunt   păreri  statistice.

·       Mă   bazez  pe    Dumnezeu,    dar  relaţia   nu  e   reciprocă.

·       Nici   ursul,   nici   omul     nu  mor   ori  de   câte  ori   se   vaită  că   mor.

·       Reuşitei   nu  i  se   cer    justificări.

·       Meticuloşii   sunt   meticuloşi   şi  în   greşeală.

·       Nu  îmi   place   podiumul.  Am  rău  de  înalţime.

·       Mulţi  oameni  când  spun  adevărul  se  bazează   doar  pe  credulitatea  auditoriului.

·       Viaţa  e  un  du-te-vino  între Rai  şi  Iad.

·       Sunt  hermeneutul   barocului  cu  model  interogativ.

·       Singurii  carierişti  autentici  sunt  aceia  care  sapă  în  piatră. 

·       Un  om  care  plânge  nu  poate  fi  rău.

·       Trebuie  să  iubim   nu  să  luptăm  până  în  pânzele  albe.

·       Statistic   vorbind      cei  care     se  opun   au  dreptate  în  jumătate  din  cazuri.

·       Vreau  să   fiu  slab!    Fiindcă  dacă  eşti  slab    eşti  mângâiat.

·       Mila  e  prima   formă  de    întâlnire  cu  Dumnezeu.

·       După   modul  în  care  mă   maturizez,   ar  trebui  să  îmi  schimb  cardul  de  identitate  în  fiecare  zi.

·       Inima  e  canalul  din  apa  trupului.

·       Să  trăieşti  presupune    să  ai  răbdarea  să  respiri  mereu.

·       Lumea  e  a  Lui  Dumnezeu,  dar  se  războiesc  pentru  ea  oamenii.

·       Prin  vis,  Dumnezeu  păstrează  lumina  în  noi  şi  în  timpul  nopţii.

·       Nebunul    salvează    tabla  de  şah     tocmai  prin  nebunia    lui.

·       Ninge.  Iar  ne  bagă    Dumnezeu  în  seamă.

·       Când  nu     întelegem   ceva   suntem  trişti .  E  clar  omul  e  făcut   să   cunoască.

·       Singura  diferenţă  dintre  poker  şi  şah  e  miza.

·       Românul  e  frate  cu  Natura.  Dar  cum  a  fost   Cain  cu  Abel.

·       Mersul  Soarelui  pe  Cer  e   previzibil.  Dar      aceasta  nu  îi  scade    solemnitatea.

·       Teatrul  absurd  nu  a  fost  creat  până  la  Samuel  Beckett  şi  Eugen  Ionescu, deoarece  până  atunci   viaţa  nu  fusese  absurdă.

·       Duşmanii  sunt    prietenii  cărora  nu  mai  ai  ce  să  le  oferi.

·       Furnicile  de  sub  talpa   elefantului,  la  început,   se   bucura    de  umbra.

·       Viaţa    se  trăieşte.  Moartea     se  gândeşte.

·       În  Viaţa  de  Apoi  e  păcat  să  repeţi  greşelile  făcuti  în  viaţă.

·       Spre     deosebire  de    marinarii  lui  Ulise,   pe  mine  m-au   atras  mai  mult  sânii   sirenelor  decât    cântecul  lor.

·       Gust   din       mierea     Vieţii  întinsă   pe   sarea  Morţii.

·       Nici  un   adevărat    artist    nu  poate    crea  mai  mult   de  o  săptămăna.  Dovada — Dumnezeu.

·       Arta   e    prostituţia   cultă:  oferă   frumuseţe  în   schimbul   banilor.

·       Dau     de  mâncare     corbilor     trupul  meu   încă  neîngropat.

·       Sufăr  de  tristeţe  întocmai      cămilei        de   hidropizie.

·       Merg  înapoi     ca  racul. Dar    înapoi  nu  e  marea.

·       Diferenţa  dintre  Evul  Mediu  şi  perioada  contemporană  e  că  azi  sluga  trăieşte  mai  mult  decât  stăpânul.

·       Libertatea    e  ca   funia   spânzuratului: dacă  e    prea   scurtă    nu  serveşte  la  nimic.

·       Iertarea   e   memoria   sufletistă.

·       Oamenii   buni   se   cunosc  după  suflet, cei  răi — după  absenţa  lui.

·       Veştile  rele   vin  călare,  cele  bune   vin  pe  jos.

·       Ca  în   mormintele  faraonilor   vieţile  noastre  sunt  pline  de  aur   pe  care  nu  ştim   la  ce  să  îl   folosim.

·       Împrieteniţi-vă   cu  duşmanii  dar   nu  le  dezvăluiţi   nici  un  secret!

·       Tot   ce  a   pedepsit   Dumnezeu  în  Vechiul  Testament,  a  iertat  Iisus  în  Cel  Nou.

·       Nu  Îl  contrazice  pe  Dumnezeu ! Dacă  ai  dreptate,  vei  regreta.

·       Versurile   fără   rimă    sunt  mai   sincere.

·       Romantismul  nopţii  e  dat  de  Lună,  splendoarea    zilei  e  dată  de  Soare.

·       Înainte  de  a   fi  Atotputernic,  Dumnezeu  e  Atotrăbdător.

·       Nu  aştept  nimic  de  la   duşmani,  şi  ei   mă  copleşesc  cu  atenţii.

·       Dacă  nu  ar  da    neghina  în  grâu,  ar  face  şi  leneşii  pâine.

·       Dorul    e  mai  intens   decât  dragostea,  dar    nu  poate  face   copii.

·       Imboldul  e  al    diavolului, reţinerea  a  sfântului.

·       Soarele  crede    că  Stelele    Nopţii  falimentează   Cerul.

·       Umbra  cozii  de  păun  e  mai  urâtă  decât  a  capului  de   mistreţ.

·       Sforăim  doar   în   somnul  fără   vise.

·       Viaţa  e  variabila. Omul  e  constanta.

·       Zapada   sudează  Pământul  la  Cer.

·       Scuza  călăului:  sentinţa   nu    a  fost  a  lui. 

·       Dacă   Dumnezeu  ar  fi  coborât  în  locul  lui  Iisus,  oamenii   L-ar     fi  crucificat   şi  pe  El.

·       Vanitatea e   orgoliul   care  nu  a  fost     pus  la  încercare.

·       Merg  în  toate   colţurile  Lumii  şi  le  găsesc   rotunde.

·       După ce sunt  bătuţi  cu  parul    pentru  fructe,    pomilor nu  le  mai  face  plăcere   să  înflorească.

·       Capul — menhirul trupului.

·       Soldaţii  care   au   raţia  de  hrană  mărită,  pierd  războiul.

Mă   rog de  sfinţi  să îmi  pună  o  vorbă  bună la  Dumnezeu,   şi    ei   îmi  spun  că  nici  lor  nu  le-a   pus  nimeni.