Aforisme Made in Giurgiu (partea a IV-a)

·       Urzicile   fierte  nu  mai  pişcă.

·       Viespea   înţeapă,  dar miere nu  face.

·       Dacă    primăvara  ar  rodi  fructele,  nu  ar  mai  sta   nimeni  să  admire  florile.

·       Soacra  se   dă  în  stambă   din  noaptea  nunţii.  Soţia — de a doua  zi.

·       Mă  întreţin  cu  gânduri   cum  alţii  se  întreţin   cu  ţigări.

·       Iarna,   pisicile  care    se  foiesc   prin  casă  dau  peste   cap    tabloul  electric.

·       Răbdarea nu râvneşte premii.

·       Nu  vreau   să  îmi  spuneţi  adevărul.  Vreau   doar  să  mă   lăsaţi   să-l   descopăr.

·       Groparii  îşi  îngroapă  duşmanii  mai  la  adâncime.

·       Nu  pleca  niciodată  singur  la  drum  lung! Şi  asta     nu  e  o  reclamă    de  automobile.

·       Dacă  nu  te   doare  când  te  loveşti,  înseamnă  că  ai  o  durere  mai  mare.

·       Ai  şanse  mari    să    câştigi,  dacă      te   iei  la  întrecere  cu  unii  care  sunt  deja  în  cursă.

·       Mătrăguna  e  floarea  pe  care    nici    roua  nu  se  depune.

·       Cele şapte coline ale Romei au fost cândva cei mai înalţi munţi.

·       Nu   vă    mai    războiţi! Cu  lancea  nu  poţi    tăia  pâinea.

·       Pentru    a  nu   se  lăsa   culese,  buruienile  renunţă  şi  la  parfum .

·       Singurătatea mea e colectivă, ca  străzile  New York-ului.

·       Sunt    înnebunit    după  viaţă. De fapt,   viaţa   m-a  înnebunit.

·       Majoritatea   oamenilor    inspiră    aerul   pe  care   îl  expiră   alţii. 

·       Vorbesc   din  suflet. Uneori    piţigăiat,   alteori  baritonat.

·       Îmi  scriu    gândurile  cu  cerneală  simpatică.  Să  fie    mai   veselă!

·       Scriitorul  e  un  bolnav  de  Alzheimer  care  îşi   scrie  memoriile.

·       Toţi    angajaţii  sunt  harnici  în  ziua  de  salariu.

·       Pentru  unii,  săptămâna  are  doua  week-end-uri.

·       Îmi  port  fericirea  în  braţe  ca  pe o  mireasă   pe  care  au   desvirginat-o  alţii.

·       Diavolul  e mândru  de Iadul lui. Spune  că e mai  popular  decât  Raiul.

·       Cinste îşi  face cineva, nu dacă  plăteşte,  ci  dacă  stă  cu tine  la  masă.

·       E un mare risc să iubeşti: creează dependenţă.

·       Respectul omoară iubirea.

·       Un măr stricat le strică pe toate. Un măr bun nu însănătoşeşte niciunul.

·       Greşeala credincioşilor e ca Îi cer Lui Dumnezeu pe Pământ lucruri pe care oricum le-ar fi primit în Cer.

 

·       Viaţa e o ocazie pe care o pierzi, dacă profiţi de ea.

·       Aşteptarea e o hoţie: fură timp din alte fapte.

·       Creştem ca urzicele: cu cât mai sus cu atât mai bătrâni.

·       Zeii din vechime preluau viciile pământeniilor. Azi oamenii încearcă să dobândească virtuţile Lui Dumnezeu.

·       Dumnezeu ne-a lăsat liberi în Paradis. Pe Pământ ar trebui să-L ascultăm.

·       Dacă ar ştii uliii că porumbeii sunt păsările păcii!...

·       Nici un om nu e mai puternic decât ambiţiile lui.

·       Adevărul e ca o fată frumoasă: e mai bine să o vezi decât să o asculţi.

·       Cine îşi omoară timpul îşi omoară viaţă.

·       Poţi să mori când vrei, dar nu poţi să trăieşti cât vrei.

·       Lumea e o paradă de măşti veneţiene: zâmbim dar avem picioarele în apă.

·       O oază e luminată prin reflectarea Soarelui în deşertul care o înconjoară.

·       Nu întreba un om căzut ce îl doare, ridică-l!

·       Am fost mai fericit când am învăţat să scriu decât când am învăţat să vorbesc.

·       Cine e mai puternic decât Îngerul său Păzitor, e un păcătos.

·       Cartea Vieţii noastre e citită de Dumnezeu, răsfoită de îngeri, citată de sfinţi, pusă în bibliotecă de diavol.

·       Dacă avem pasiune, nu ne mai trebuie voinţă.

·       Noi iertăm fiindcă uităm. Dumnezeu iartă fiindcă îşi aduce aminte.

·       Îngerii sunt mai puternici când coboară pe Pământ. La fel şi oamenii — când se urcă la Cer.

·       Negustorii de aur, orice ar primi în schimb, sunt păcăliţi.

·       Oazele nu îi bucură pe beduini — le confirmă că deşertul nu s-a terminat.

·       În brutărie te rogi pentru pâinea ta. În Biserică — pentru a altora.

·       Speranţa e ca o fata frumoasă: îţi zâmbeşte numai de la depărtare.

·       Diavolii cresc în greutate. Îngerii în înălţime.

·       Creştinismul e suferinţa exaltată.

·       Îngerii sunt inocenţii Cerului. Puericultura Înălţimilor.

·       Câinele care vrea să intre în casă nu e paznic bun.

·       Pisica nu coboară de pe soba caldă decât pentru blidul cu smântână.

·       Mâna  ţăranului  nu ascunde decât o palmă crăpată de muncă.

·       Dreptatea pe care şi-o faci tu singur se numeşte răzbunare.

·       Viaţa are la ambele capete câte o naştere. Dar numai cea din urmă e durabilă.

·       Omenirea a întârziat la Cursurile de Filosofie ale lui Platon. Ne-au rămas Dialogurile — reprezentaţia de seară.

·       Nefericirea  e o stare de aşteptare. Fericirea nu face decât să o confirme.

·       Insuccesul rachetelor spaţiale provine din faptul că nu se pot întoarce la bord cu toate bogăţiile pe care le întâlnesc.

·       Cum să mai coboare Iisus din Cer, când oamenii au umplut lumea de cruci?!…

·       Şovinismul e darwinismul la puterea a treia.

·       Orice om e mai puternic decât cei care îi vor răul.

·       Munţii sufletului, cu vârsta, devin câmpii.

·       Orice ar spune Adevărul, Minciuna mai are ceva de adăugat.

·       Suntem sarea Pământului. De aceea o scoatem din adâncul trupului ori de câte ori facem lucruri bune.

·       Nu îl părăsi pe Dumnezeu pe drumul prăfuit doar fiindcă diavolul are un loc liber în trăsură!

·       Perfecţiunea nu există, iar criticii sunt convinşi de asta.

·       Veşnicia e timpul pe care îl petreci aşteptând.

·       Cerul nu are limite. Pământul — da!

·       Astazi, cine vrea să îşi cunoască viitorul nu se mai duce până la Oracolul din Delphi. E suficient să îşi numere banii din buzunar.

·       La pensie îţi sumezi liberele.

·       Singurătăţile mele au început să se cunoască între ele.

·       Când nu mai vrei nimic de la viaţă, viaţa devine suportabilă.

·       Descoperirea lui Magellan, cum că Pământul  e  rotund,  explică   întru-câtva ciclicitatea Răului.

·       Lucrurile cu adevărat extraordinare mi s-au întâmplat în somn.

·       Memoria are ceva masochist înregistrează, în primul rând eşecurile.

·       Cine m-ar mai putea iubi dacă eu însumi mă detest?

·       Când sfinţii se ceartă, Dumnezeu iese învins.

·       Îngerii care au căzut nu sunt aceia care nu mai au aripi, ci aceia care nu mai au suflet.

·       Doar fericirea din noi e nealterată.

·       Dumnezeu a făcut Lumea, iar oamenii au împărtit-o .

·       Creştem spre Moarte. Ne minunăm cât de mult am crescut ca Vrăjitoarea ce-i privea pe Hansel şi Gretel.

·       Moartea şi Viaţa au acelaşi scop: să ne distrugă.

·       Le spun duşmanilor mei, “ Nu mă mai aşteptaţi, sunt înaintea voastră!”

·       Întocmai lui Iuda , cei pe care i-am iubit vor, în final, să mă sărute.

·       Cât de periculoase ar fi fost sirenele dacă ar fi fost şi în partea de jos femei!…

·       Liliacul, deşi nu are creier şi-l oxigenează mereu.

·       Platoul pe care zeii ne-au pus bunătaţi e la îndemâna tuturor.

·       Pe vaca sacră a Indiei au muls-o englezii.

·       Ideea de a pleca îţi vine, chiar dacă nu vezi uşa deschisă.

·       Veşnicia nu are de a face cu longevitatea. Dimpotrivă!

·       Divorţul e propus de una dintre parţi şi acceptat de ambele.

·       Îngerii fără diademă şi aripi sunt mai credibili.

·       Dacă îţi iei rolul în serios Dumnezeu aplaudă toată reprezentaţia.

·       Ne petrecem viaţa ca pe cel dus la groapă.

·       E dezonorant să învingi acelaşi duşman.

·       Traiul bun îţi distruge Viaţa.

·       De când Baraba a fost ales în locul Lui Iisus, s-a proclamat Împăratul Lumii.

·       Oamenii — paratrasnete prin care îngerii se scurg în Pământ.

·       Sunt un student sârguincios: am trecut toate restanţele.

·       Au coşmaruri şi oamenii buni.

·       Dacă eşti în vacanţă, înseamnă că încă mai ai de învăţat.

·       Vrei să ai dreptate? Contrazice-ţi doar subalternii!

·       Şcoala - Labirintul din care, ca să poţi ieşi, trebuie să răspunzi la toate întrebările.

·       Dacă Socrate ar fi angajat la o rubrică de ,,Răspundem Ascultătorilor”, ar pune numai întrebări.

·       Oamenii de acţiune măsoară timpul în minute. Gânditorii în ani.

·       Lumea e bună doar când este văzută din exterior.

·       Diavolul e convins, că fară el, îngerii nu ar fi puşi în valoare.

·       Un om care pătimeşte e încă viu.

·       Sufletul crede despre metempsihoză ce gândim noi despre zborul cu avionul: e riscant, dacă nu ne aduce de unde am plecat.

·       Viaţa e ca un aparat electric pus în priză . Cu cât îl ţii mai mult, cu atât se încălzeşte şi e mai ineficient.

·       Sugestia e sfatul inferiorului.

·       În religiile care pornesc de la şarpele din Paradis, oamenii intră în lăcaşurile de cult încăltaţi.

·       Templele înalte au Zei neprietenoşi.

·       Tinereţea se sfârşeşte când începi să ţii cont de sfaturi.

·       Pentru mulţi, gustul e doar ceva care trebuie întins pe pâine.

·       Omul alungat din Rai e mai mult creaţia şarpelui.

·       Când oamenii sunt suficient de beţi, continuarea petrecerii se poate face şi fără muzică.

·       Confirmarea victoriei nu o dă decât învinsul.

·       Laurii victoriei nu se usucă pe creştet.

·       Creşterea în înălţime a copiilor îi bucură pe părinţi mai mult decât o diplomă de studii.

·       Ce nebunie de mediatori chimici implică în creierul nostru formarea unui gând!.. Cum să fie el bun?

·       Sunt rănit de multe ori în inimă, dar stau bine cu coagularea.

·       Psihanalitic, contracepţia creşte iubirea faţă de copiii cuplului.

·       Orice comisie se crede formată din experţi, fapt ce îi compromite profesionalismul.

·       Ce forţă au cuvintele nerostite!….

·       Muntele înflorit se urcă mai uşor .

·       Principiul văduvei negre: când te-ai îndrăgostit, eşti ca şi mort.

·       Dumnezeu nu are pretenţii de creator. Omul — da!

·       Orice copyright e o marcă secundară a Divinitaţii.

·       Celebritatea e ca floarea - de - colţ:  o văd toţi, nu o culege nimeni.

·       Pacea sufletului se obţine pe câmpul de luptă.

·       Sunt ca un impegat: mă împlinesc aşteptând.

·       Pe conturul femeii poţi vedea urma unghiei Lui Dumnezeu.

·       Oamenii sunt voyeurişti: le place sa îi vadă pe ceilalţi ce fac.

·       Consimt să mor dar, fară ştirea celor de la Pompe Funebre.

·       Cine se ţine de cuvânt în viaţă îşi păcăleşte Moartea.

·       Viaţa e o comedie care se termină prost.

·       Noi îl rugăm multe pe Dumnezeu. Dumnezeu nu ne roagă nimic. De aici falsa credinţă că Dumnezeu nu există.

·       Şi Zeii sunt trişti. Prin urmare tristeţea e un privilegiu.

·       Bacteriile anaerobe ne sunt superioare: trăiesc fără oxigen.

·       Iubirea e o figură de stil. De aceea artiştii o resimt din plin.

·       Îmi copiez gândurile. E tot o formă de plagiat.

·       Cuvintele fac trafic cu sentimentele.

·       Dacă ai cules trandafirul şi nu ai sângerat, nu l-ai ales pe cel bun.

·       Sunt paznicul unor tristeţi care ar vrea să evadeze.

·       Îl preamărim pe Dumnezeu, că să dovedim cât de bine Îl vedem.

·       Merele de aur sunt dulci chiar dacă sunt pădureţe.

·       Lumea e atât de mică, încât mă simt inutil.

·       Cum să nu fiu singur, dacă toţi prietenii mei sunt clasici?

·       Am o părere buna despre oamenii care mă detestă. Sunt realişti.

·       Oamenii care vorbesc singuri nu mai au nevoie de telefon.

·       Vorbesc toate limbile Pământului, că să văd în care din ele sunt înteles.

·       Adevăratul norocos e acela care ştie că norocul nu vine şi a doua zi.

·       În ceasurile noastre, timpul e captiv. De aceea, se răzbună pe noi.

·       Motivaţia luptei e în afara ei. De aceea, lupta nu se termină niciodată.

·       Când fac îngerii grevă, e secetă.

·       La masa de joc trişorul se recunoaşte uşor: nu se bazează pe noroc.

·       Cine descrie Frumuseţea, nu a văzut-o.

·       Morţii care nu şi -au trăit viaţa nu au cu ce să compare Viaţa de Apoi.

·       Pentru un om bun Viaţa de Apoi începe de pe Pământ.

·       Cea mai mare fericire rămâne înfrângerea unei tristeţi.

·       Războaiele sunt faima generalilor . De aceea, ei niciodată nu pot fi nişte buni negociatori ai păcii.

·       Peştele din undiţă are impresia că ascensionează.

·       Deşi i-a cumpărat sufletul lui Faust, Mefisto nu a devenit mai bun.

·       Cele mai multe vorbe de duh se spun la supărare.

·       Muntele Răbdării nu e greu de urcat.

·       Mă simt în forţa dar forţa nu e a mea.

·       Mecanismele reuşite sunt aceleaşi. Elogiile diferă.

·       Beţivii spun că sifonul îi balonează.

·       Câtă răbdare are Dumnezeu cu noi:  ne ştie toate intimităţile puerile…

·       Construim poduri de gheaţă. Suntem sezonieri. Lucrăm doar iarna.

·       Vocea care ţipă pentru un timp, nu mai poate cânta.

·       Sunt sătul fără să mănânc. Postul merge bine.

·       Iartă-mă, Doamne! Am impresia că greşesc şi că te rog asta.

·       Optimiştii îşi amână speranţele. Pesimiştii şi le anulează.

·       Religia înfrumuseţează Moartea. Filosofia urâţeşte Viaţa.

·       Diavolul nu vrea de la noi decât trupul, de aceea ne face praf sufletul!

·       Ca să nu mai vorbesc la pereţi,    mi-am pus pe ei portretele prietenilor.

·       De când tot ninge, ne-a crescut părul sub căciulă.

·       Oamenii sunt îngerii pe care Dumnezeu nu îi mai vrea.

·       Cine îşi aşteaptă sfârşitul ar trebui să ştie că a sosit deja.

·       Majoritatea oamenilor lucrează şi noaptea, dar — evident — nu sunt plătiţi pentru asta.

·       Răul e diavolul eliberat.

·       Viaţa e o trambulină: nu te propulsează decât dacă i te împotriveşti.

·       Privim Cerul meteorologic, nu teologic.

·       Sufletul e partea din noi care vrea să moară. El mereu e dornic să încerce altceva.

·       Deşi apa sfredeleşte cremenea dovedindu-se mai tare, nimic nu se construieşte din apă.

·       Ne înţelegem prin semne — limbaj articulat.

·       Dumnezeu nu ne-a dat aripi, ca să nu părăsim Pământul.

·       Preoţii pretind că Dumnezeu ne ia în serios doar în Biserică.

·       Ţipetele — vocalizele disperării.

·       Dumnezeu nu te ia în serios când ceri, ci când oferi.

·       Dumnezeu ne aşteaptă în Cer şi noi ne facem case pe Pământ.

·       Dumnezeu ne-a cerut să ne iubim, iar noi facem contracepţie.

·       Credincioşii au mai mulţi Dumnezei. Păcătoşi au un singur diavol.

·       După ce mori, ajungi la Dumnezeu, doar dacă Îi ştii adresa dinainte.

·       Mie nu mi-au ieşit nouă Fericiri.

·       Să nu te temi decât de profeţiile finale.

·       În religie, oamenii sfidează moartea prin trăiri.

·       Îngerul a prins viaţă. A ieşit icoana mişcată.

·       Cuvintele cu greutate cad în sufletul nostru ca pietrele în burta struţului.

·       Cine poate amâna lupta şi-a umilit deja adversarul.

·       Fericirea ta e o nedreptate pentru cei nefericiţi.

·       Viaţa mea e un roman scris în altă limbă.

·       Vieţuim într-o peşteră. Cine e responsabil cu pictarea pereţilor va intra în istorie.

·       Dumnezeu te îndeamnă să ajungi la El, dar nu să mori.

·       Adevăratul campion nu se uită în urmă, ci doar înainte, unde nu zăreşte pe nimeni.

·       Stafida e mumia vinului.

·       Suntem campionii aceloraşi defecte.

·       Columb, dacă ar fi ştiut că ajunge în America, şi-ar fi luat dolari.

·       Îngerii vorbesc din barba Lui Dumnezeu.

·       Viaţa e o întâmplare. Moartea nu!

·       Ce senin e Cerul după furtună! De aceea optimiştii invocă norii.

·       Trei puncte indică trei fraze lipsă.

·       Nicio ţară nu e mai puternică decât alta. Mai cultă — da!

·       Sunt un pacifist: nu mă lupt decât cu îngerii.

·       Vecernia e prohodul zilei.

·       Nu vă daţi la o parte din calea duşmanului fiindcă astfel îi deveniţi oaste!

·       Într-o lume a tristeţii, clovnii se bazează mai mult pe farduri.

·       Ce simbioză între fericire şi nefericire în acelaşi om indiferent!

·       Nu există limbă mai frumoasă decât aceea pe care a vorbit-o mama ta.

·       Ca orice cutremur, mă limitez la dezastre.

·       Mă simt bine singur. Ca Iisus pe Cruce.

·       Un înger vizibil nu ar mai putea zbura.

·       Savanţii recreează Lumea: pe diavol îl distrează experienţele.

·       Întâmplările care mi-au marcat viaţa au venit din interior.

·       Vocile sfinţilor au timbrul Lui Dumnezeu.

·       Viaţa e banală. Intrigile din jurul ei sunt totul.

·       Lucifer e singurul înger care şi-a dat seama că Dumnezeu nu există.

·       Premiile de fidelitate nu ar trebui acordate. Fidelitatea exclude premierea.

·       Frumuţea bazată pe criterii estetice se perimează.

·       Vara e o primavară în care florile încep să facă fructe.

·       Nicio albină nu consideră mierea dulce.

·       Sentimentul care devine impuls îşi reneagă divinitatea .

·       După ce au scăpat de canibalism, oamenii au început să se mănânce între ei.

·       Oamenii sunt buni, dar numai luaţi individual.

·       Cine nu crede în Dumnzeu îşi reneagă Părintele.

·       Gândurile sunt picioarele mele de iepure.

·       Mefisto e un pesimist iremediabil: tot ce i se intâmplă transferă întregii lumi.

·       Lumea e o variantă de blestem.

·       În viaţă reuşesc cei care nu îşi propun prea mult. Reuşesc din punctul lor de vedere.

·       Bisericile se zugrăvesc pană la primul strat de îngeri.

·       Perfecţiunea lumii e una teoretică.

·       Sunt Îngerul Păzitor al propriei mele vieţi.

·       Joc şah cu Dumnezeu. Diavolul vine cu o cutie de table sub braţ.

·       Îmi cumpăr nebunia pe bani grei.

·       Viaţa de Apoi e sublimarea vieţii de aici.

·       Pentru mediocrii, reuşita nu e să învingă, ci să nu fie învinşi.

·       Erupţia unui vulcan e cu atât mai spectaculoasă, cu cât e mai devastatoare.

·       Sunt jumătate înger, jumătate om. Om sunt în jumătatea inferioară.

·       Prima condiţie a ambiţiei e memoria.

·       Tăciunii aprinşi sunt mai puternici decât focul pe care îl produc şi care nu-i poate mistui.

·       Masculinitatea femeii nu se reduce la clitoris.

·       Cei mai puternici sunt cei care rămân.

·       Într-o lume în criză, falimentul nu e o soluţie.

·       Ţăranii vin din istorie pe jos.

·       Câinele cu osul în gură nu te poate apăra.

·       Şefii sunt plini de scame.

·       Ce crize de personalitate au martirii!…

·       Lacrima pe care ţi-o varsă tragedia ai fi plâns-o oricum.

·       Niciun duşman nu pleacă rugat.

·       Dacă nu am avea convingerea că ne vom întoarce, nu am pleca atât de senini.

·       Căsătoria - sufletul la schimb.

·       Adevăratul învingător e acela care luptă.

·       Lumea e Cerul răsturnat.

·       Presimţirile sunt ca ideile bune: când le ai e prea târziu.

·       Nimeni nu e mai curajos decât un om care şi-a învins frica.

·       Dumnezeu ne iubeşte ca un părinte – fiindcă ne preţuieşte.

·       Bolnavii îşi întâmpină Moartea.

·       Viaţa e un drum în zig-zag. Cine merge drept e mereu pe delături.

·       Oamenii se iubesc noaptea, fiindcă lumina de zi îi urâţeşte.

·       Dumnezeu nu are nevoie de aripi. Îngerii — da!

·       Traversez o perioadă dificilă: trăiesc.

·       Perfecţiunea e suprema plafonare.

·       Calul de curse pierde derbyul când se obişnuieşte cu cravaşa.

·       Cu cât scriu mai mult, cu atât citesc mai puţin şi sunt mai incult.

·       Duşmanii mă menţin în formă.

·       Adevăratul Dao — Calea — nu e drumul ci metoda.

·       Pentru toate religiile necreştine sunt un eretic.

·       Nu îţi cere drepturile decât în faţa cuiva mai puternic!

·       Dacă nu s-ar servi fierbinte, cafeaua nu ar ajunge într-o cană.

·       Îmi cultiv sentimentele ca un grădinar — florile.

·       Ce răbdare au mugurii să îşi aştepte fructul!…

·       Merg pe sârma, dar sârma e pe jos.

·       Câinele de la măcelărie nu plecă, dar nici nu trăieşte mult.

·       Omul e mai puternic decât Îngerul lui Păzitor.

·       Colindaţi lumea cu propriile picioare! În caz contrar veţi admira doar vehiculul care vă transportă.

·       Adevărul, cu cât e mai acoperit, cu atât e mai pur.

·       Cultiv nuferi în mlaştinile sufleteşti.

·       Răsăritul sacrifică spectacolul nopţii, de dragul Lumii.

·       Morţii respiră mai bine după ce arăm pământul.

·       Îmi votez disperarea cu amândouă mâinile ridicate spre Cer.

·       Fără coamă, leul ar fi alergat de hingheri, nu de vânători.

·       Celebritatea e ca muzica: se aude în camera în care se cântă, dar se vorbeşte de ea peste tot.

·       Au căzut capete şi după abolirea ghilotinei.

·       Dumnezeu mă preferă îngerilor, atfel nu m-ar pune la atâtea munci.

·       Luptă-te cu duşmanii, că atfel ai neşansa să îţi devină prieteni!

·       Îngerul Păzitor — orbitalul electronic indispensabil al fiecăruia dintre noi.

·       Sonatele lui Beethoven sunt demenţiale.

·       Sfinţii nu au un nume de familie. Bacteriile — da!

·       Răul e peste tot. De aceea Binele e atât de firav.

·       Pot să încep o nouă viaţă . Dar îmi e greu în acelaşi timp.

·       Am foarte mulţi prieteni preoţi. Înmormântarea nu o să mă coste cine-ştie-cât.

·       Dacă mor toţi oamenii buni, Dumnezeu pe cine se va mai bazeaza pe lumea asta?

·       Negustorii se gândesc la câştig. Lucrătorii — la pagubă.

·       Morţii nu sunt în pământ, sunt în Cer . În pământ sunt doar trupurile lor.

·       Stelele - pojarul Cerului.

·       Cu trupurile lor slabe sfinţii ţin lumea atât de bine!

·       Metafizic vorbind, o zi în Rai e mai scumpă decât o zi pe Pământ.

·       Piciorul din groapă e piciorul de sprijin.

·       Dumnezeu — Impresarul — Sărac al destinelor noastre.

·       Oricât de mult ne-ar dezamăgi oamenii, cel mai mult ne dezamăgim noi înşine.

·       Lumea reală e paralelă Lumii imaginare. Şi, conform geometriilor superioare neeuclidiene, cele două linii paralele se întâlnesc în Infinitul Raiului.

·       Adevărata melancolie e dorul de cele neîntâmplate.

·       Câtă melancolie sălăşluieşte în noi, dacă până şi în rigoarea gramaticii timpului trecut se numeşte ,,perfect''!...

·       Un adevărat toreador nu mai intră în arenă odată ce taurul e mort —  indiferent de ovaţii.

·       Noaptea e mai frumoasă decât toate femeile pe care le ai în pat pe parcursul ei.

·       Sunt atât de intransigent, încât inima din mine a cerut azil politic.

·       Votarea cu doua mâini nu sporeşte votul, îl anulează.

·       Facem orice, ca să murim bătrâni.

·       Fericirea pe care o putem anticipa este searbădă.

·       Excesul de iubire duce la gemeni.

·       Parfumul rozelor le estompează spinii.

·       Femeia ţine casa. Bărbatul e arhitectul ei.

·       Prea puţin suflet pentru o matahală de trup!

·       Cei şapte pitici ridicaţi unul pe umerii altuia au ajuns să îi vadă de aproape chipul Albei ca Zăpada. E nevoie de şapte bărbaţi ca femeia să se lase zărită.

·       Când spui: ,, permiteţi-mi să rostesc adevărul"  eşti deja un impostor.

·       Marfa de contrabandă e de câteva ori mai ieftină.

·       Cu sau fără cochilie, melcul e la fel de vulnerabil.

·       Din ce lemn o fi fost făcut nasul lui Pinocchio care creştea la orice minciună spusă? Un astfel de pom ar fi o investiţie silvică bună.

·       Ambiţia e voinţa răutăcioasă.

·       Nouă luni până faci un copil . Nouă ani — până îl educi, nouăzeci de ani —  până vezi dacă ai reuşit.

·       Eşecul e o aşteptare care şi-a pierdut răbdarea.

·       Câţi fulgi am pe trup!… Iar s-a bătut Îngerul Bun cu cel Rău.

·       Trupul se satură cu trei feluri de mâncare. Sufletul — privind desertul.

·       Ca în teatrele de iarmaroc, sufletul mânuieşte trupul prin interior.

·       Dacă îţi recunoşti greşeala înainte să o faci, vina e mai mare.

·       Păsările care nu cântă primăvara sunt autohtone.

·       Copilul care te moşteneşte e cel care ţi-a furat bastonul.

·       Progresul în direcţia curentului e derivă.

·       Vitele ling sare, Leii — Sângele de pe grumazul lor.

·       Cu cât floarea e mai apreciată, cu atât e smulsă mai din rădăcină.

·       Doar în singurătate ce mai am parte de mine!…

·       Cine are capacitatea de a prevedea viitorul nu se mai grăbeşte.

·       Lăsaţi armele jos şi o să vă puteţi îmbrăţişa!

·       Credinţa e ca o floare: dacă spui că o ai, înseamnă că ai smuls-o din pământ, ca să o arăţi tuturor.

·       Dumnezeu nu vine când Îl chemi, vine când te rogi.

·       Oamenii care nu au încredere în Biblie sunt mai inculţi decât cei care nu ştiu să citească.

·       Iisus avea coroana de spini în jurul frunţii noi o avem în jurul sufletului.

·       De la Zeus încoace, toate iubirile Pământene sunt nelegitime.

·       Vechimea unui proverb îi dă prospeţimea.

·       Seriozitatea cu care minţim compromite rostirea adevărului.

·       Dacă Luna ar avea strălucirea Soarelui, nu s-ar mai înconjura de atâtea stele.

·       Mediocrii sunt campionii statisticii.

·       Prostituatele au enorme resurse de iubire, dar nu le direcţionează spre ceea ce merită iubit. De aceea, Maria Magdalena ajunge Sfântă.

·       Nu îţi face griji: adevăraţii duşmani nu  te vor părăsi niciodată!

·       Viaţa e o afumătură glazurată.

·       Aş vrea să îţi scriu, iubito, dar nu mai am timbre!

·       Dacă nu aş fi fost bărbat, aş fi preferat să fiu femeie.

·       Există în lume organizaţii de femei, de tineri de seniori. Numai bărbaţii maturi nu au complexe.

·       Visul de zi e mai puţin credibil decât cel de noapte.

·       Omul rău e ca pelinul: caută vinul pe care să îl amărască.

·       Poştalionul dragostei nu are escale.

·       Voalul mireselor le ascunde câtorva emoţia, celor mai multe —  infidelitatea.

·       Apa din lacrimă e a glandei lacrimale. Sarea — e a sufletului.

·       Apreciez iubitele în ordinea apariţiei lor.

·       Cămila care străbate deşertul dă de oază. Omul care străbate deşertul dă de Dumnezeu.

·       Inima priveşte libertatea prin grilajul coastelor.

·       Ce grupă de sânge complicată trebuie să aibă un vampir!…

·       Zeiţa Venus este incriminată mai mult decât trebuie, fiindcă o parte din bolile venerice le trasmit bărbaţii.

·       Dacă patronul nu lucrează, angajaţii cred că e zi liberă.

·       Am răcit. Răceala mi-a pornit de la suflet.

·       Geniile devin cunoscute postum. Celebritatea — înainte de naştere.

·       Scriu cum port costumul: la două rânduri.

·       Legea talionului: dacă te iubesc, iubeşte-mă

·       Cine nu are curajul să examineze adevărul nu i-a înţeles esenţa.

·       Pindar a fost învins la concursul de poezie de o femeie frumoasă. Juriul apreciază estetica facilă.

·       Îţi trebuie curaj pentru a avea răbdare, dar curajul se manifestă numai atunci când răbdarea dispare.

·       Lumea nu mai e atât de bogată pe cât a creat-o Dumnezeu, dar nici atât de săracă pe cât a jefuit-o diavolul.

·       În faţa Lui Dumnezeu, cel mai înalt eşti când stai în genunchi.

·       Pomelnicele sunt scrise pentru preoţi. Dumnezeu ne ştie tot neamul.

·       Dacă nu are mâinile legate la spate, un scriitor e mereu liber.

·       Cu cât apa din iaz e mai adâncă, cu atât peştii cresc mai mari.

·       Femeile minijupate si decoltate fac poze fără a fi fotoreporteriţe.

• Lumea ideală e o Polinezie: fără vecini direcţi.