Cancerul ovarian

CANCERUL OVARIAN

Nu știu cine a lansat cancerul pe lume. Cred că e invenția oamenilor. Goana după tot – am grăbit celulele. Proliferarea lor haotică reproduce ritmul vieții noastre moderne. În loc de coșuri cu legume – coșuri cu E-uri. Cele mai multe vitamine nu le mai luăm din natură, ci din farmacii. În loc de meditație transcedentală – stres cotidian.

În mod paradoxal, e suferința femeilor caste, acelea care duc o viață fără profanare sexuală. Mecanismul – femeia pe parcursul a celor 40 de ani de viață fertilă, are, înmulțind cu 12 – 480 de cicluri menstruale, tot atâtea ovulații (plecări zdruncinate ale ovulului din “cuibarul de oua”) și ulterior refaceri ce presupun proliferări celulare ce uneori pot lua forme aberante, declanșând cancerul.

Dacă la bărbat mecanismul plecării spermatozoizilor, este unul pasiv – milioane ce celule căzând spontan, fără efort în lichidul tubilon seminifer – la femei întâlnim lunar ... dureros al desprinderii unui ou dintr-o matcă bine asamblată. Și de cele mai multe ori efortul acesta e brutal. Ovulul se risipește in van, pierzându-se prin vagin. Spermia rar il penetrează – raportându-ne la sutele de încercări lunare ale organismului feminin, de a procrea.

Natura pedepsește – explicabil- absența instinctului matern, care pune în pericol specia. Femeile nulipare care nu au avut sarcini și prin extensie, nici lactație, confruntându-se lunar cu ruperi și refaceri ovariene, sunt predispuse cancerului. Ovarele acestor femei sunt ca un gherghef și e înădit la nesfârsit. Mitul Penelopei.

Sarcina și lactația întrerup această permanentă stare de rupere și refacere. Secreția de estrogen si progesteron în perioada de sarcină și lactație anulează secreția mai înaltă hipofizare de FSH (hormon foliculo – stimulator) și LH (hormon uternizant) care anulează ciclurile menstruale lunare și ovulația.

Echivalentul de timp - Maimutele antropoide – om

Privind alăptarea, impune hrănirea copilului la sân, până la vârsta de patru ani, ceea ce nici o mamă nu face. Psihologii aduc în discuție riscul dependenței psihice a copilului față de mamă și viceversa.

Oncologii proclamă profilaxia neoplasmului mamar și ovarian. Cele două cancere se previn prin același mecanism – dar au și antagonice. Punctez aici altă similaritate. Una genetica: BRCA (Breast Cancer) genele mutante 1 și 2. Gena mutantă 1, fiind mai agresivă. Laboratoarele performante în domeniul geneticii efectuează curent astfel de screening-uri. BRCA e unul din puținele screening-uri duble – vizând simultan doua cancere: Sân (principal) și Ovarian (secundar).

Ecografia Transvaginală – prin plasarea transductorului foarte aproape de ovar și endometru poate depista cele doua cancere. Este tot un screening.

Cancerul ovarian este exemplul tipic de cancer ce necesită screening: formele inițiale sunt curabile, iar cele evoluate sunt fatale. Încă se caută frecvența optimă cu care trebuie efectuate screening-urile existente. Neoplasmul ovarian afectează femeile din decada 60 – 70 de ani. O vârstă relativ înaintată, situată in media de longevitate. Altfel spus, femeile nu mai mor de infarct miocardic sau accident cerebral, ci de cancer ovarian. În SUA, cancerul ovarian este principalul neoplasm ginecologic fatal. În țări în care testul Babeș-Papanicolau nu își are încă răspândirea demografica dorită (ca la noi) – cancerul de col uterin (cu decese la 40 – 50 de ani), ecranează decesele prin cancer ovarian (decada 60 – 70 de ani). Când vom scapa de cancerul cervical, vom cădea în plasa celui ovarian – cu cine în zadar se luptă și America.

O altă profilaxie a cancerului ovarian, ce arunca însă umbrele altor riscuri (tromboză venoasă, patologie hepatică) este reprezentată de contraceptivele orale, care prin conținutul lor estro-progesteronic anulează secreția hipofizară de FSH și LH, inducând silențium ovarian. De punctat că terapia hormonală de substituție post-menopauză – în general estrogenică și cu doze inferioare celor din  contraceptive – crește riscul de cancer ovarian. Explicația? Anularea FSH – LH nu mai e un obiectiv. În condițiile suprimării naturale, iar hormonii de substituție nu fac decât să stimuleze un ovar care în sfârșit ajunsese la relaxare. Odată instalat cancerul ovarian – care în marea lui majoritate e de tip epitelial, are avantajul descuamării rapide. Epiteliul e un strat celular extern, de diafan supus exfolierii. Celulele neoplazice migrează în plină cavitate peritoneală – femeia având dezavantajul (neexistent la bărbat) al comunicării directe a tubei falopiene cu peritoneul. Acele franjuri care învelesc ovarul în partea terminală a tubei, sunt perdele ușor de trecut de celulele ovariene maligne.

Prin natura lui, cancerul ovarian este incipient metastazat peritoneal. Ori dacă ne gândim că peritoneul tapetează aproape toate organele digestive abdominale și pelviene, parțial rinichii și vezica urinară, uterul – ne facem o idee asupra invaziei Blitzkrieg.

Punctez și forme pediatrice – din fericire, rare, dar spectaculoase. Pubertatea precoce, menometroragiile (sângerări vaginale abundente legate sau nu de ciclul menstrual), amenoree (absența menstruației și a ovulației) se pot datora unor tumori conjunctive (mezenchimale) ovariene secretante de hormoni sexuali feminini (estrogen, progesteron) sau masculin (testosteronul) – in acest ultim caz, întâlnim virilizarea (masculinizarea) fetei sau adolescentei și cu principala acuză estetica hirsutismul (pilozitate în exces). Menționez că la vârsta de 60 – 70 de ani cand apar cel mai frecvent cancerele ovariene, ele se manifestă prin fenomene compresie: cronice – dispepsie (tulburare de digestie), constipație, disconfort pelvin, perturbarea orarului micțiunii și defecației.

Ochiul avizat al medicului de familie – primul ce întâlnește pacienta – dar și campaniile de promovare a cunoștințelor medicale ce pot salva viața, prin mass-media și prin asociațiile de pacienți, vom sesiza din timp cât mai multe cazuri ale acestui flagel.

Lupta cu cancerul ovarian a început. Faptul că nu acceptăm boala, că o sesizăm cât mai devreme, că avem prin chirurgia oncologică (ooforectomie, amexectomie, histerectomie, omentectomie – în traducere estomparea ovarelor, tubelor, uter, peritomeu) și prin chimioterapie (cisplatina), repere vindectoare, putem sa ne considerăm Esculapi într-o cetate în care zeițelor le putem amâna jertfa.

DR. COSMIN STEFAN GEORGESCU