SCREENING-URILE BOLILOR NEOPLAZICE

SCREENING-URILE BOLILOR NEOPLAZICE

Elementul cel mai important în medicină este prevenția bolii. Esențial este ca boala să nu se producă.

Pe locul al doilea este depistarea ei precoce în stadiu larvar asimptomatic. Este perioada în care, cancerul, neoplasmul poate fi învins. Cu cât neoplasmul evoluează și celulele lui migrează în diferite părți ale corpului, cu atât selecția darwinistă a celor mai agresive celule este mai riguroasă.

Screening-ul este metoda de depistare precoce a cancerului dar și a altor boli severe în stadiile lor incipiente, ascunse. Este defapt o filtrare a unei populații cu risc pentru a determina cine are boala care planează asupra tuturor.

Este sarcina Ministerului Sănătății și familiei, a Directiilor de Sănătate Publică, a asociațiilor bolnavilor de cancer, să promoveze și să ducă la îndeplinire, screening-uri eficiente cu hărți sinoptice.

Screening-ul trebuie să aibă o sensibilitate mare – adică un procent crescut din cei care au boala să fie depistați și trebuie să aibă specificitate mare, adică un procent semnificativ din cei sănătoși să fie evaluați ca normali.

Relația dintre cele două mărimi statistice este una inversă: cu cât sensibilitatea este mai mare, cu atât coboară pragul de diagnostic permițând unui număr mare de pacienți sănătoși să fie etichetați ca bolnavi.

O prea mare larghețe  în zona specificitații ridică bariera de diagnostic și peste ea  nu vor pătrunde decât puțini bolnavi.

Testele screening sunt eficiente din punct de vedere medical și economic dacă se adresează grupurilor țintă – adică acelor populații cu risc crescut de a dezvolta boala. Un test screening se va efectua doar dacă boala pe care o diagnistichează are un tratament eficient care să ducă fie la vindecare, fie la prelunginrea semnificativă a vieții.

Testele screening trebuie sa fie minimum invazive, pentru a nu leza prin ele însă integritatea organismului. Există aici câteva capcane pe care, ca medic de familie, mă simt dator să le consemnez. Prin faptul că testele screening se efectuează periodic, în cazul radiografiilor simple și mai ales a tomografiilor computerizate, doza lor radiantă se cumulează în timp, devenind periculoasă. Alte teste, prin faptul că antrenează în cazul unui rezultat pozitiv investigații suplimentare pentru confirmare, pot genera prin acestea din urmă efecte negative asupra pacientului. De exemplu, o mamografie pozitivă de multe ori fals-pozitivă până la vârsta de 50 de ani, antreneaza biopsia mamară. Având în vedere numeroasele artefacte pe mamografia până în 50 de ani, urmate de biopsii mamare inutile – nu le vom recomanda ca probă imagistică pe această grupă de vârstă. Ea poate fi suplinită cu succes de ecografia mamara și de rezonanța magnetică nucleară (utilă și pentru țesutul mamar de tip fibros).

Revoluția genetică ne indeamnă spre ultimele ei cuceriri: BRCA 1, 2 reprezintă genele cancerului de sân, care daca suferă mutații, pot fi un marker important al unui prognostic sumbru.

Analiza BRCA trebuie coroborată cu istoricul familial de neoplasm mamar, examenul clinic de palpare a sânilor și cu rezonanța magnetică nucleară. Deoarece astfel de femei cu mutații genetice BRCA sunt tinere, ele nu beneficiază de cea mai clară metodă de screening mamografic. Nu aș vrea să cădem in erudiția testelor fără să punctăm prevenția. Mai mult decât toate testele screening care sunt costisitoare, greu de acceptat de către pacienți și care trebuie respectate periodic presupunând complianță – ar trebui valorizate renunțarea la fumat, la alcool, promiscuitate sexuală.

Cancerul se instalează încă de la vârsta tânără fiind în societățile dezvoltate o boală de moravuri. Suferința este plata păcatului. Nu facem teologie, ci epidemiologie.

Neoplasmul pulmonar – cea mai frecventă formă de cancer și prima ca mortalitate se datoreaza exclusiv fumatului. Testele screening, deși practicate, sunt în mare ineficiente. Le voi puncta nu pentru importanța lor, ci pe post de semnal de alarmă în fața fumatorilor privind lipsa de resurse în zona diagnosticării precoce. Radiografia toracică simplă nu cuprinde pe filmul ei, decât acele tumori mari, greu de abordat terapeutic. CT toracic este mai precis ,dar mult mai iradiant.

Dacă ne gândim că rata de creștere a acestor tumori în zona în care devin vizibile, este sub un an, frecvența mare cu care ar trebui efectuate testele imagistice, le face importante. Pneumologii și oncologii au crezut că au găsit o formă mai puțin agresivă de depistare precoce a cancerului pulmonar; citologia sputei, dar s-au înșelat, testul nu este asa de simplu. Sputa nu e salivă, ea se formează în căile respiratorii profunde și pentru a fi expectorată, presupune o tehnică și un efort deosebit. În plus, pudoarea feminina e greu de convins. Un ajutor a venit din partea ftiziologilor: nebulizarea cu aer sărat care irită căile respiratorii și declanșează reflexul de tuse. După acest protocol de recoltare, sputa nu conține mereu ceea ce ne dorim, poate să nu aibă celule maligne, deși ele sunt prezente în plămâni, dar în alte zone.

Pneumologii intervenționiști au rezolvat și această problemă – complicând-o mai tare – bronhoscopia flexibilă cu anestezi generală. Este cea mai exactă probă, dar și cea mai traumatizantă. Fibra optică trece prin toate căile respiratorii, pe care diametrul ei le poate străbate, întocmai unui tren prin tunelurile muntoase dintre Italia și Austria. Fie că i se depistează, fie că nu, cancerul pulmonar, un lucru e cert: pacientul astfel “traumatizat”, nu va mai fuma în viața lui, ceea ce e un bun câștigat.

În sistemul de gratuitate intră testul Babeș Papanicolau, in SUA se recomandă peste vârsta de 21 de ani. Datorită precocitații sexuale de la noi din țară, cel puțin în anumite zone în care sinceritatea tinerilor funcționează, ar fi bine ca acest test să fie inițiat de la vârste mai mici. Faptul ca l-a descoperit Victor Babeș, creează și un motiv național să ne mândrim cu savantul, dar nu și cu poziția de top, pe care o deținem in neoplasmul cervical.

Ca medic de familie, am participat la cursuri teoretice și practice de screening a neoplasmului mamar și de col uterin.  Felicit Ministerul Sănătății si DSP-urile pentru inițiativă. Totuși e dificil de continuat acest început într-o populație feminină cultă cu risc, care, cu cât e mai puțin cultă cu atât e mai refractată noul din domeniul medical.

Abandonul școlar, tentațiile erotice, dependențele facile, creează cercul vicios din care adolescentele noastre cu greu pot scăpa.

Asociația bolnavilor de cancer poate fi soluția. Are pârghiile metodologice și sociologice necesare.

Ca medic, nu mă pot situa decât în fruntea acestei campanii, deși uneori am impresia pe care mi-o reprim cu tărie a eroismului inutil a lui Napoleon la Waterloo.

                                                                              Dr. Cosmin Stefan Georgescu