De la Pele la Neymar
Vineri - 22.08.2014 - ora 13:30 - Cafeneaua Artiștilor - teatrul Tudor Vianu din Giurgiu - lansarea cărții Mondo-samba - un recital jurnalistic, o analiză pertinentă a Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia 2014 - autor Mircea M. Ionescu.
Fotbalul rămâne procesul social cel mai prizat, religia universală cu zei într-o continuă schimbare.
Brazilia trăiește fotbalul, îl joacă pe plajă cu mandarine și portocale, transferându-l apoi profesionist pe marile stadioane.
Fotbaliștii brazilieni au fost fenomenali atâta vreme cât au jucat un joc de copii, fără miză, dar captivați de gloria spectacolului.
Astăzi fotbalul s-a tehnicizat, a devenit defensiv. Cei mai aplaudați sunt portarii și Gheata de Aur o obțin fundașii.
Nu se mai revăd goluri ci parade ale portarilor. Publicul a devenit captivat de un 0-0, de o remiză albă ca o strângere de mână între Karpov și Kasparov.
Pele a fost exilat în propria țară. În locul său a venit Neymar care nu a putut face minuni de unul singur. El e un geniu într-o armată de combatanți învățată să respecte ordine și nu să creeze.
Era normal să fie învinsă de Germania, o țară cazonă, riguroasă, în care regula este felul de a fi. Cei care își schimbă statutul, latinii în general, încercând să se armonizeze rigorii, pierd în fața celor născuți între riglă și compas.
Mircea M. Ionescu ne-a prezentat pe rețelele de socializare, seară de seară și noapte de noapte, la cald, impresiile sale. Masa presei a devenit virtuală. Nu mai trăiești vacarmul stadionului dar îl poți reinventa prin sistemul de boxe al televizorului.
Învățăm să fim singuri fără să vrem și ne profesionalizăm tristețile.
Spontaneitatea rămâne aceeași, este chiar crescută, deoarece timpul real al computerului nu iartă.
Dacă înaintea vremii, un manuscris putea să fie refăcut de câteva ori până la orele dimineții când lua drumul faxului, acum on-line-ul este echivalentul unei transmisiuni în direct.
Pele a jucat pentru frumusețea fotbalului. Niciodată pentru eficiență. El a driblat pentru a nu abandona mingea, fiindcă era obiectul lui de preț pe care îl însuflețise.
Neymar e egocentric, e vedetă, participă la clipuri de promovare a diverselor produse și știe că totul are un preț. Mingea a devenit astăzi o marfă, lucrul cel mai bine vândut, la pachet cu cel care o îmblânzește.
Lumea întreagă se mișcă după fusurile orale ale mingii. Pe tot parcursul Campionatului Mondial de Fotbal reperele erau orele de începere a meciurilor.
Lumea bună a politicii, preț de o lună, a uitat de conflicte, de negocieri și a intrat într-un armistițiu firesc, pornind de la jumătatea terenului, adică de la egal la egal.
A mai fost ceva spectaculos la acest Campionat Mondial. Țări extrem de mici dependente economic de țări mai mari fără reprezentanțe diplomatice în lume au devenit importante, și-au câștigat independența, au intrat în elita lumii. Fotbalul le-a deschis ambasade peste tot. Este lucrul cel mai important și care trebuie subliniat.
Întocmai muzicii, fotbalul e un limbaj universal care se privește așa cum muzica se ascultă. Dacă muzica are interpreți, fotbalul are antrenori, dacă muzica are interpreți, fotbalul are jucători.
Fotbalul are ceva în plus, nu are partituri. El e un jazz session, improvizează. Se spune că un antrenor bun te învață ce să faci până la 15 m de poartă, mai departe e harul tău de fotbalist. Aici puteți compara extrem de simplu marii fotbaliști de-a lungul timpului. Cum se descurcau când primeau o minge în acest spațiu. Aici e adevăratul ring fotbalistic. Aici e miza. Pentru aceasta aleargă ei. Pentru cei 10-15 m din fața porții. Aici sunt teleobiectivele fotoreporterilor și cei mai înfocați tifosi.
Conform legilor lui Murphy, faza aceasta o pierzi când te duci după bere.
Pentru Mircea M. Ionescu, taximetrist în New York și director al Teatrului Tudor Vianu din Giurgiu, jurnalist sportiv de excepție și iubitor de cultură pură, Mondo-samba - înseamnă fotbalul dansat de întreaga lume. E un mod de a fi pașnic intrând totuși în competiție, fiindcă valorile, încă de pe vremea Războilui Troian, nu se pot decela decât în luptă. Iar când se ajunge la 11 m e nevoie întotdeauna de un Cal Troian.
Dr. Cosmin Ștefan Georgescu
21.08.2014
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu